vineri, 17 septembrie 2010

Stereotipul personalitatii chirurgului


SURSA: www.contraboli.ro

Inca de la inceputurile medicinei a existat o diferenta intre doctorii medicali, care se ocupa de tratamentul medicamentos al pacientilor, si doctorii chirurgi, care abordeaza tratamente invazive prin interventii chirurgicale.

Chiar si Juramantul lui Hipocrate ii diferentiaza prin paragraful:

Jur! Imi voi petrece viata si imi voi indeplini mestesugul in nevinovatie si curatenie. Nu voi practica operatia scoaterii pietrelor din basica udului, lasand-o in seama celor ce se ocupa cu acestea.

la vremea respectiva barbierii fiind cei care se ocupau cu procedurile sangerande, acestia nefiind considerati medici, deci nu trebuia sa depuna Juramantul.

Ulterior s-a produs unirea dintre cei care vindecau medicamentos (latura medicala a medicinei, prin leacuri) si cei care taiau (latura chirurgicala a medicinei), toti fiind incadrati sub titulatura de medic.

Chiar daca in ultima perioada cele 2 ramuri s-au apropiat din ce in ce mai mult prin aparitia interventiilor invazive in ramura medicala (endoscopii, cateterisme etc), exista un stereotip al personalitatii celor care practica ramura chirurgicala a medicinei.

Ai presupune ca acest stereotip e compus doar din calitati, dar adevarul este altul. Ceea ce-l face pe un medic sa fie un bun chirurg este un mix intre calitati (decisiv, bine organizat, practic, constiincios) si defecte (certaret, arogant, dominant, autoritar, ostil, egocentric, slab comunicator, impersonal, rece).

Am folosit termenul defect cu sens impropriu, pentru ca aceste caracteristici sunt negative in cazul altor categorii de persoane, dar in cazul chirurgilor asta ii face sa fie stapani pe ceea ce fac, sa aiba incredere ca pot duce la capat o interventie, totul avand ca rezultat salvarea pacientului pe masa de operatii.

E foarte simplu de inteles de ce o anumita persoana trebuie sa aiba incredere enorma in ea pentru a crede ca poate salva viata unui om in decurs de cateva secunde care fac diferenta dintre viata si moarte intr-o eventuala complicatie intraoperatorie…

Tin minte o replica din serialul House MD in care personajul principal, caracterizat prin aroganta si lipsa comunicarii cu pacientii, oferea 2 alternative:

Ce ai prefera: un medic care sa te tina de mana pe patul de moarte sau unul care isi petrece timpul in alta parte cautand o solutie care sa te salveze?

Ciudat e ca Dr. House e doctor medical, nici macar nu e chirurg :P

In Anglia, de exemplu, chirurgii se considera ca apartinand unei categorii atat de superioare incat nici nu raspund la titlul de Doctor, doar la Mister. In sfarsit am inteles si eu de ce apare titlul de Mr. sau Mrs. in formularele care trebuie completate cand te abonezi la diferite publicatii medicale, intr-o lista alaturi de titluri medicale :)

O lectura interesanta in acest sens este lucrarea The surgical personality: fact or fiction a lui James H. Thomas.



miercuri, 15 septembrie 2010

Simularea Nationala a Examenului de Rezidentiat-16 oct 2010


Societatea Studenteasca de Chirurgie din Romania (SSCR), impreuna cu partenerii sai, ASMA, ASSMB, LSMDB, OSSC, SSSC, SSMG, SSMI, SSSMI, ASMO, SSMHS, LSTGM si TDSA au onoarea sa va invite la prima editie a Simularii Nationale a Examenului de Rezidentiat.

Examenul si evenimente aferente vor avea loc Sambata, 16 octombrie 2010 in fiecare centru universitar medical din Romania: Arad, Brasov, Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Oradea, Sibiu, Targu Mures, Timisoara, salile efective fiind publicate pe site.

Sunt invitati toti studentii sau absolventii facultatilor de Medicina si Medicina Dentara.

Vei putea sa:

  • ai acces la unul din cele mai complete portaluri de informatii despre rezidentiat si sa primesti materiale scrise ce le vom distribui cu aceasta ocazie; totodata, sa participi, iar apoi sa ai acces la rezultatele unor studii stiintifice realizate cu aceasta ocazie;
  • sustii un examen cu intrebari verificate, pentru evaluarea cunostintelor din toata materia de rezidentiat urmand riguros metodologia de desfasurare de la examenul oficial;
  • iti vezi pozitia in clasamentul national al rezultatelor, dupa criteriile oficiale;
  • participi la discutii pe tema examenului sau anexe de interes general cu invitati din Universitate sau Sistemul Sanitar (in cele mai multe din centre);
  • participi la simularea repartizarii pe specialitati pe baza locului in clasamentul national si preferintelor personale. Aceasta se va sustine live, prin teleconferinta nationala, similar cu repartizarea propriu-zisa;

Te invitam asadar sa participi la una din cele mai importante si de anvergura actiuni de pana acum, pentru sprijinirea medicinistilor ce sunt in pragul sustinerii examenului de rezidentiat!
Taxa de 20 RON (daca vei completa si un formular de pe site pentru studiul stiintific, de 6 min) va acoperi costurile logistice ale examenului, ale materialelor informative, protocol si alte suprize.
Inscrierile au loc intre 7 septembrie si 7 octombrie 2010.

Proiectul este realizat in colaborare oficiala cu UMF "Carol Davila" Bucuresti, precum si cu alte Universitati de Medicina din Romania.


Pentru inscrieri si detalii viziteaza site-ul nostru: http://rezidentiat.sscr.ro
Te asteptam!

marți, 7 septembrie 2010

INFECTIILE CHIRURGICALE(III)-Infectii localizate-Stafilocociile cutanate

Stafilocociile cutanate sunt afectiuni impartite in 3 categorii pe care o sa le vedem mai jos,toate fiind produse,asa cum le spune si numele,de catre stafilococ.

A.Furunculul

Este procesul infectios acut produs de stafilococ,localizat la nivelul foliculului pilos si al glandei sebacee anexe,avand un pronuntat caracter distructiv.
Furunculoza este afectiunea caracterizata prin aparitia concomitenta si/sau succesiva a mai multor furuncule la acelasi pacient.

Etiologie
Agentul patogen este de obicei un stafilococ cu virulenta deosebita,rezistent la antibioticele uzuale.Infectia survine de cele mai multe ori la bolnavii cu reactivitate precara,fiind favorizata de iritatii cutanate si de igiena defectuoasa a tegumentelor.
Toxinele stafilococice produc leziuni necrotice si au putere mare de difuziune in tesutuile vecine,favorizand expansiunea procesului septic.
La nivelul fetei,infectia stafilococica are o gravitate deosebita fiind capabila in a genera o tromboflebita septica,proces patologic care prin vena oftalmica se poate propaga la sinusurile venoase intracraniene sau poate emboliza septic producand meningo-encefalite severe.

Anatomie patologica

Din punct de vedere histopatologic furunculul se caracterizeaza printr-o necroza masiva a aparatului pilosebaceu si a dermului din jur.Aceasta necroza septica genereaza formarea unui "dop" care are tendinta de fistulizare.

Simptomatologie

Procesul infectios cutanat poate fi insotit de semne generale caracteristice proceselor septice:febra,frisoane,cefalee,anorexie,alterarea starii generale.Local se remarca o mica tumefactie,insotita de hiperemie importanta a tegumentelor supraiacente.
Dupa 2-3 zile de evolutie apare o flictena centrata de un fir de par.Dupa 5-6 zile flictena se sparge si lasa sa se scurga o secretie purulenta.

Complicatii

Furunculul este capabil de a genera complicatii septice,unele de o gravitate deosebita:
-limfangita
-adenoflegmonul
-erizipelul
-osteomielita
-flegmonul perirenal
-abcesul subfrenic
-septicemia
Gravitatea este deosebita in cazul furunculelor fetei si in special a celor localizate la nivelul buzei superioare care pot genera tromboflebite septice cu tendinta de propagare spre sinusurile cavernoase intracraniene.

Tratament

In perioada de debut este indicat tratamentul local cu alcool.Odata aparuta flictena,tratamentul chirurgical se impune constand in incizia colectiei si chiuretajul plagii.Este total nerecomandabila stoarcerea acestuia care nu face decat sa disemineze in circulatia generala,germenii,favorizand aparitia septicemiei.
Antibioticele sunt indicate numai dupa obtinerea antibiogramei in cazurile cu evolutie grava sau insotite de complicatii la distanta.
La pacientii cu furunculoza se impune cercetarea eventualelor boli asociate,in special a existentei diabetului zaharat.
Sunt indicate sedintele de raze ultraviolete cu heliomarina,tratamentul cu anatoxina stafilococica sau prepararea unui autovaccin antistafilococic,modificarea reactivitatii generale prin piretoterapie sau autohemoterapie.
Nu trebuie neglijate regulile de igiena tegumentara.

B.Hidrosadenita

Hidrosadenita este o infectie acuta stafilococica localizata la nivelul glandelor sudoripare care sunt mai bogat reprezentate in regiunea glandelor sudoripare ceea ce explica si frecventa mai mare la nivelul axilei.Se produce de fapt un abces al glandei sudoripare.
Caracteristic este faptul ca la nivelul regiunii afectate se gasesc,in acelasi timp sau succesiv mai multe focare inflamatorii,in stadii evolutive diferite.
Simptomatologia hidrosadenitei este aceea a infectiei stafilococice cutanate
la care se adauga impotenta functionala a bratului.Are tendinta mare de recidiva si rezistenta la tratament.
Tratamentul este chirurgical si consta in incizia colectiei atunci cand hidrosadenita a
abcedat.Axila infectata trebuie rasa sau epilata cu raze Rontgen.Igiena riguroasa a regiunii
axilare este obligatorie pentru obtinerea vindecarii afectiunea fiind trenanta si recidivanta.in cazurile in care inflamatia septica este masiva si de lunga durata s-a propus excizia tegumentelor axilare,bogate in glande sudoripare,pentru oprirea recidivelor.

C.Furunculul antracoid

Este o inflamatie acuta stafilococica rezultata in urma aglomerarii unor multiple furuncule ce realizeaza un placard cutanat sub care se dezvolta un proces flegmonos intins.
Afectiunea apare cu precadere la nivelul cefei si spatelui avand o tendinta marcata la necroza tisulara si difuziune.Terenul cu o reactivitate crescuta favorizeaza aparitia furunculului antracoid maladia intalnindu-se mai frecvent la diabetici si varstnici.
Clinic se remarca o tumefactie de culoare rosie-violacee de consistenta ferma,foarte dureroasa spontan si la palpare care creste progresiv in volum si devine curand fluctuenta central.Dupa 3-4 zile se produce o necroza centrala a tegumentelor infectate ceea ce genereaza o ulceratie a procesului septic.La presiune se elimina dopuri purulente vascoase.
Simptomatologia este aceeasi cu a proceselor septice cutanate stafilococice.
Tratamentul consta in perioada de debut in tratament local cu solutii antiseptice.Odata aparuta supuratia leziunea va fi incizata "in cruce" iar marginile lambourilor cutanate se vor decola.tesuturile subtegumentare se debrideaza si se chiureteaza.Plaga se spala abundent cu solutii antiseptice iar leziunea trebuie urmarita zilnic pentru a se sesiza eventuala tendinta la difuziune.

duminică, 5 septembrie 2010

INFECTIA CHIRURGICALA(II)-Infectii localizate-Flegmonul

Flegmonul este a doua afectiune din seria infectiilor localizate din aceasta mare ramura a medicinei numita chirurgie.
Este numit si flegmon difuz,inflamatie acuta a tesutului celular subcutanat caracterizata prin:
  • tendinta deosebita la difuziune;
  • lipsa limitarii infectiei;
  • necroza masiva a tesuturilor.
Este un mod particular de inflamatie acuta a tesutului conjuctiv(celulita difuza).

Etiologie

Se pot intalni uneori asocieri microbiene intre streptococ si germeni anaerobi in flegmoanele periuretrale sau perirectale.
Poarta de intrare a germenilor poate fi reprezentata de o simpla escoriatie,plaga intepata sau contuzie.
S-a remarcat aparitia mai frecventa a flegmoanelor dupa injectiile cu substante puternic vasoconstrictoare sau cu solutii uleioase.


fig.1 -Flegmon fesier postinjectional



De asemena flegmonul plagii operatorii reprezinta o complicatie redutabila a interventiei chirurgicale.
Regiunile predispuse acestei afectiuni sunt regiunile mai bogate in tesut conjunctiv lax cum ar fi spatiul retroperitoneal,regiunea submandibulara,regiunea retromamara,regiunea fesiera,etc.
Un rol important in aparitia flegmonului,il are imunitatea,daca aceasta este precara,pacientul este mult mai predispus la aceasta afectiune.(pacienti diabetici,neoplazici,alcoolici,bolnavi cu insuficienta cardiaca,etc)



Anatomie patologica

3 stadii evolutive:
-Debutul-in primele 2 zile edemul este procesul patologic dominant,nu exista puroi.In tesut se retine un lichid seros bogat in leucocite si germeni.In aceasta perioada,muschii si aponevrozele apar cu o culoare verzuie.
-Evolutia-dupa 2-4 zile intervine necroza tisulara.In tesutul conjunctiv apar mici cavitati cu puroi,fara a exista insa colectii purulente localizate.Procesul supurativ este difuz,cu vacuole multiple,resturi tisulare,puroi si sange.Aceste mici colectii au forma unui fagure de miere si nu comunica unele cu altele.
-Supuratia-se constituie dupa 5-6 zile,odata aparuta separa muschii si aponevrozele,fuzeaza de-a lungul vaselor,care pot fi erodate prin necroza septica generand hemoragii grave.

Din punct de vedere topografic flegmoanele pot fi:
-Superficiale-cand evolueaza in tesutul subcutanat.
-Profunde sau subaponevrotice
-Totale-cand intereseaza toate structurile unei regiuni(flegmonul Chassaignac)

Pe scurt caracteristicile evolutive ale flegmonului:
-in primele zile puroiul este absent
-cand apare puroiul nu este colectat ci situat in focare multiple
-necroza masiva a tesutului se elimina in urma unei supuratii terminale.

Simptomatologie

La debut predomina semnele generale:febra ridicata(39-40 grade C),frisoane violente,alterarea starii generale,insomnii,varsaturi si uneori diaree.
Local apare o tumefiere difuza si dureroasa,apoi apare un edem voluminos si dureros spontan.
Tegumentele de deasupra regiunii se inrosesc,cu temperatura locala ridicata,iar apoi devin lucioase.
De obicei intre a 3-a si a 8-a zi de evolutie a flegmonului tegumentele din jurul sau prezinta flictene care pot ulcera si lasa sa se scurga un lichid de culoare brun-negricioasa.
Vindecarea este lenta si dureroasa si genereaza cicatrici aderente la tesuturile profunde,functionalitatea regiunii putand fi perturbata.

Complicatii

Pot genera o expansiune a procesului septic la nivelul muschilor,tendoanelor,vaselor,nervilor din vecinatate.
Poate reprezenta focarul de unde se produc insamantari septice la distanta ceea ce explica aparitia unor pleurezii purulente,endocardite bacteriene,mediastinite.
Poate fi de asemenea focarul unei septicemii.Daca procesul septic flegmonos evolueaza in vecinatatea unor pachete vasculare si nervoase mari pot produce tromboflebite septice,nevrite,etc.
Evolutia unui flegmon in jurul unui os poate genera complicatii osteo-articulare grave(denudarea osului,artrite septice).
Prognosticul afectiunii este conditionat de agresivitatea germenului patogen si de reactivitatea organismului.

Diagnosticul diferential se face cu limfangita , erizipelul , gangrena gazoasa , actinomicoza , osteomielita acuta , sarcoamele cu evolutie rapida.

Tratament

Tratamentul este exclusiv chirurgical.Odata stabilit diagnosticul,procesul septic trebuie incizat larg,eventual se vor practica mai multe incizii pentru realizarea unui drenaj mai eficace.
Dupa incizie urmeaza debridarea si recoltarea de secretii patologice in vederea examenului microscopic.
Plaga se va spala abundent cu solutii antiseptice dupa care se va mesa 24-48 de ore in vederea hemostazei.
In infectiile grave se indica antibioterapia care limiteaza procesul septic si reduce rata complicatiilor.
Infectia flegmonoasa trebuie diagnosticata si tratata cat mai precoce pentru ca in evolutia ei pot surveni complicatii multiple,afectiunea fiind uneori foarte grava.

sâmbătă, 4 septembrie 2010

INFECTIILE CHIRURGICALE (I)

Incepand de astazi o sa prezint in postarile mele cele mai frecvente tipuri de infectii chirurgicale si o sa incep cu cele localizate dupa care voi continua cu gangrenele,fasciitele necrozante,erizipelul,septicemia si vom vedea exact in ce constau infectiile interioare de spital.

A.INFECTIILE LOCALIZATE

1.ABCESUL

Este o afectiune cunoscuta si sub numele de "abces cald",este o colectie purulenta ce evouleaza cu semnele inflamatiei acute adica tumefactie,caldura,inrosirea zonei,durere,impotenta functionala.Specific pentru abces este ca acea colectie purulenta este localizata intr-o cavitate neoformata si nu intr-una preexistenta(se exclude posibilitatea unor pleurezii,artrite purulente,etc)

Etiologie

Pentru aparitia abcesului este nevoie de patrunderea prin tegumente sau subtegumentar a unui germene infectant.Frecvent,agentii patogeni izolati din abcese sunt:stafilococii,streptococii,pneumococii,gonococii,colibacilii si mai rar germeni anaerobi.
Introducerea in hipoderm a unor substante chimice iritante cum ar fi iodul sau nitratul de argint produc necroza tisulara urmata de aparitia unei colectii purulente localizate(abcesul de fixatie).

Anatomo-patologie

Cavitatea abcesului are 3 straturi:
-Stratul intern care contine leucocite si germeni
-Stratul mediu-foarte bine vascularizat
-Stratul extern-ca o bariera intre tesuturile sanatoase si locul dezvoltarii infectiei.

Dupa culoarea si consistenta puroiului se poate banui germenele care a generat infectia si astfel da tratamentul adecvat:
-daca puroiul este cremos,galbui-stafilococ
-daca este fluid-streptococul
-daca are culoarea spre verzui-generat de pneumococ
-daca are culoarea spre gri-maroniu infectia este generata de germeni anaerobi
Din punct de vedere chimic puroiul contine proteine,lipide si enzime.
Examenul bacteriologic al puroiului evacuat dintr-o colectie este obligatoriu.

Simptomatologie

La examenul local abcesul se prezinta ca o tumefactie(umflatura) care este dureroasa mai ales la apasare cu temperatura locala mai ridicata.La periferie,abcesul este inconjurat de o zona de edem iar central in primele zile este dur,apoi devine fluctuent.
Semnele locale sunt insotite de manifestari generale:febra,frisoane,alterarea starii generale,cefalee,anorexie,insomnii.

Dupa cateva zile de evolutie(2-4) durerea locala este inlocuita cu o senzatie de tensiune dureroasa.
Investigatiile paraclinice vor evidentia leucocitoza(cresterea nr. de leucocite peste 8000/mm2)si accelerarea VSH(viteza de sedimentare a hematiilor).
Evolutia naturala a abcesului netratat consta in tendinta de a fistuliza spontan la exterior sau in organele vecine.
Complicatiile pot fi locale cand in evolutia lui poate surveni limfangita sau adenita secundara.Evacuarea spontana a unui abces poate genera o pleurezie purulenta sau o peritonita.Abcesul poate reprezenta uneori focarul septic generator al septicemiei.
Diagnostic diferential:cu sarcoame si alte neoplasme acute,cu abcesul rece suprainfectat,cu chistul sebaceu infectat,etc.

Tratament

La debut se recomanda repaus la pat si antibioterapie cand apar semnele generale.
Cand se constituie colectia purulenta,se impune tratamentul chirurgical.
Cu o anestezie adecvata,se incizeaza colectia la nivelul zonei de maxima fluctuenta.Dupa evacuarea puroiului,cavitatea se debrideaza digital.Se recolteaza obligatoriu puroi intr-o eprubeta sterila in vederea examenului bacteriologic complet.
Cavitatea abcesului,dupa evacuarea colectiei si debridare se spala din abundenta cu solutii antiseptice.
Recomandabila este spalarea la inceput,a cavitatii cu apa oxigenata care are o actiune puternic antisptica,hemostatica si mecanica;ulterior se va utiliza cloramina.Pentru 24-48 de ore se meseaza cavitatea cu mese imbibate in apa oxigenata,cu scop hemostatic.Evacuarea colectiei reduce tensiunea si face sa dispara durerea,in acelasi timp fiind oprita si extensia procesului septic.
Incizia trebuie sa asigure o plaga postoperatorie care sa dreneze larg prin conformatia ei cavitatea restanta.
Pansamentul se schimba zilnic.Se vor inspecta atent cavitatea si zonele din jur pentru a sesiza eventuala tendinta de extensie a procesului septic,zonele nedebridate sau incorect drenate.

miercuri, 16 iunie 2010

Servicii si dotari disponibile la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca din Capitala

Cum navigam zilele acestea pe internet am gasit din greseala site-ul Spitalului Clinic de Urgenta Floreasca,dupa parerea mea cel mai ok spital dintre cele din capitala noastra minunata.La capitolul chirurgie am gasit o lista de servicii si dotari care m-a impresionat si surprins in mod foarte placut,lista care de asemenea arata ca pregatirea medicilor de aici este foarte buna si ca se lucreaza cu mult profesionalism.
Hai sa nu ma mai lungesc si sa va arat si voua:

Sef clinica: Prof. Dr. Mircea Beuran, medic primar chirurgie generala, m. spec. sanatate publica si management sanitar, supraspecializare traumatologie, competenta chirurgie traumatologica, oncologica si laparoscopica, acreditare chirurgie robotica, doctor in stiinte medicale.



Dotare:

* - aparat de anestezie modern - Dräger - Julian
* - aparat de osmoză a apei
* - aparat EKG mobil cu monitor şi accesorii
* - aparate de aerosoli
* - aparate de electrocoagulare bipolară
* - aparate de ventilaţie asistată Dräger (de ultimă generaţie)
* - aparate radiologice mobile, pentru reperaj intraoperator
* - aparate sutură mecanică - stapler circular
* - aparatură autotransfuzii operatorii
* - aparatură computerizată pentru RX intraoperator
* - aspirator chirurgical AESCULAP
* - bloc operator modern format din 12 săli de operaţii, 4 linii pentru chirurgie celioscopică şi instrumentar
* - blocuri operatorii cu săli de operaţii modernizate, cu aer condiţionat, sistem de încălzire funcţional şi sistem de evacuare - epurare a aerului din incintă, iluminare
* - coledocoscop flexibil translaparoscopic
* - ecograf intraoperator
* - electrocautere
* - pentru fiecare bloc operator cu depozit izolat al recipientelor sub presiune
* - instrumentar chirurgical şi dotările corespunzătoare pentru intervenţii chirurgicale clasice (inclusiv instrumentar pentru suturi digestive mecanice) şi intervenţii pe cale laparoscopică
* - instrumentar pentru chirurgie laparoscopică şi toracoscopică
* - lămpi operatorii moderne
* - masă de operaţie tip Maqnet
* - monitoare mobile Siemens
* - sală de operaţie pentru chirurgie video-endoscopică
* - săli de operaţii (chirurgie generală şi vasculară periferică dotate cu instrumentar anestezico-chirugical adecvat)
* - săli de operaţii prevăzute cu monitoare pentru urmărirea constantelor biofiziologice în timpul intervenţiilor
* - săli de operaţii septice/aseptice
* - săli de pansamente
* - saloane de terapie intensivă, cu sistem de monitorizare complexă şi aer condiţionat
* - spaţiu de preanestezie şi trezire amenajate adecvat în blocul operator
* - surse aer condiţionat
* - trusă incompleta instrumentar operaţii chirurgie vasculară periferică
* - trusă incompleta instrumentar operaţii ginecologice

Servicii medicale:



Chirurgia parietala abdominala:
• hernii şi eventraţii, protezare cu plase şi prin abord laparoscopic
Chirurgie digestiva:
• cura laparoscopică a herniilor hiatale, a refluxului gastro-esofagian, a achalaziei
• chirurgia esofagului: esofagoplastii, esofagectomii
• chirurgia gastrică (tumori gastrice, complicatii ale bolii ulceroase), intestinală, a colonului şi rectului
• apendicectomie laparoscopică si clasica
• chirurgia clasica si laparoscopică colo-rectală
• chirurgia polipozei familiale şi a rectocolitei ulcero-hemoragice (operaţii care permit un tranzit pe căi naturale pentru bolnavii operaţi)
• cura hemoroizilor
• chirurgia marilor urgente abdominale: infecţiile intraabdominale grave (peritonită acută), ocluzii intestinale, infarct enteromezenteric, hemoragiile digestive severe
Chirurgia hepatobiliopancreatica:
• bolile ficatului (ciroză hepatică, hipertensiune portală (tipurile de derivaţii porto-sistemice, operaţii de devascularizare pentru varice esofagiene sângerande), tumori hepatice benigne, maligne, primare şi secundare - hepatectomii)
• chirurgia chistului hidatic hepatic
• bolile pancreasului (pancreatită cronică, acută, cancer, rezecţii totale şi subtotale, derivaţii pancreatico-digestive)
• colecistectomie laparoscopica
• chirurgia căilor biliare, folosind laparoscopia, explorarea radiologică, video-endoscopia şi ecografia intraoperatorie
• ecografie intraoperatorie, inclusiv laparoscopie
Chirurgia ginecologica:
• patologie ginecologică (benignă şi malignă) - histerectomii, anexectomii, salpingectomii, chistectomii ovariene
• chirurgia organelor genitale feminine externe
• cura laparoscopică a patologiei utero-anexiale
Chirurgia glandei mamare:
• patologia glandei mamare (benigna şi maligna) - mastectomii, sectorectomii, tumorectomii, evidari ganglionare axilare
Chirurgia urologica:
• adenom de prostata, adenocarcinom de prostata, tumori vezicale, litiaza ureterala si renala, tumori renale
Chirurgia endocrina:
• tiroidectomii totale şi subtotale, suprarenalectomia (laparoscopic şi clasic)
Chirurgia toracica:
• chirurgia chistului hidatic pulmonar
• toracoscopii exploratorii şi biopsice
• chirurgia tumorilor pulmonare si pleurale primare si secundare
Chirurgia laparoscopica:
• laparoscopii exploratorii (+ biopsii)
• apendicectomie laporoscopica
• suprarenalectomia laporoscopica
• chirurgia laparoscopică colo-rectală
• hernii şi eventraţii, protezare cu plase prin abord laparoscopic
• colecistectomie laparoscopică
• cura laparoscopică a herniilor hiatale, a refluxului gastro-esofagian, a achalaziei
• cura laparoscopică a patologiei utero-anexiale
• ecografie intraoperatorie, inclusiv laparoscopie
• splenectomie laparoscopică
Chirurgia robotica:
• apendicectomie robotica
• chirurgia colo-rectala robotica
• suprarenalectomia robotica
• hernii şi eventraţii, protezare cu plase - cura robotica
• colecistectomie robotica
• cura robotica a herniilor hiatale, a refluxului gastro-esofagian, a achalaziei
• cura robotica a patologiei utero-anexiale
• splenectomie robotica
• prostatectomie radicala robotica
Chirurgia tumorilor retroperitoneale
Chirurgia varicelor hidrostatice ale membrelor inferioare
Chirurgia traumatismelor abdominale si toracice
Chirurgia vasculara:
• bypass aortofemural, bypass femuropopliteu, trombembolectomii pentru ischemie acuta periferica

Este o pagina foarte,foarte bine facuta care ofera toate informatiile de care orice om de rand ar avea nevoie de pe site-ul unei unitati sanitare.
Pentru mai multe detalii cum ar fi numele medicilor,pregatiri si specializari accesati : www.urgentafloreasca.ro

luni, 31 mai 2010

SURGERY SUMMER CAMP

Esti pasionat de chirurgie? Iti place marea? Vrei sa deprinzi tainele chirurgiei… la mare?



Atunci ar trebui sa stii ca Societatea Studenteasca de Chirurgie (SSCR) impreuna cu Asociatia Studentilor la Medicina si Tinerilor Medici din Constanta (ASMTMC) si cu ajutorul Catedrei de Chirurgie a Facultatii de Medicina din Constanta, organizeaza o serie de 4 workshop-uri de o saptamana in perioada 2-29 august, sau mai bine zis… Surgery Summer Camp (SSC).



O sa ai ocazia sa inveti tehnici de baza in chirurgie care iti vor fi de folos data viitoare cand vei intra intr-o sala de operatie. O sa incepi cu instrumentele, apoi vei invata sa faci noduri, sa suturezi o plaga. Apoi te specializezi si treci la lucruri mai serioase: anastomoze intestinale si suturi vasculare, ca intr-un final sa treci intr-o lume virtuala cu ajutorul simulatoarelor noastre de laparascopie.



Nu mai spun ca toate lucrurile de mai sus o sa le faci intr-un mediu pe cat de profesionist, pe atat de prietenos. O sa cunosti colegi de-ai tai de la alte facultati de medicina din tara si ne vom distra cu totii pentru ca iti oferim si un program social atractiv. Dupa ce terminam treaba mergem la plaja, ne impuscam la paintball sau mergem sa dansam.

Inscrierile se termina pe 15 iunie,tabara costa in jur de 600 de RON,o sa pun si tematica,restul lucrurilor care va intereseaza le gasiti pe www.sscr.ro .

Tematica:


Tematica

• Masuri de asepsie si antisepsie in blocul operator
• Prezentarea instrumentarului chirurgical de baza
• Nodurile chirurgicale
• Managementul plagii
• Tipuri de suturi
• Bandaje si pansamente
• Manevre chirurgicale de baza (paracenteza, toracocenteza, montarea tubului de dren, tusee rectal si vaginal, sondajul nazo-gastric, cateterizarea urinara)
• Ligaturi hemostatice
• Anastomoze intestinale
• Notiuni de suturi vasculare
• Reconstructia arteriala si anastomozele vasculare
• Notiuni de laparoscopie
Amplasament

Cazarea este asigurata de Universitatea "Ovidius" din Constanta, in camere cu 3 paturi si baie in camera. Caminul se afla pe Bvd. Mamaia, aproape de intrarea in statiunea Mamaia.

Micul dejun si pranzul sunt asigurate de o firma de catering.

Cursurile au loc in fiecare zi in laboratoarele Facultatii de Medicina din Aleea Universitatii nr. 1 (Campus, corp B).

miercuri, 28 aprilie 2010

Doneaza sange!Fii erou!






Proiectul "Doneaza sange!Fii erou!" vine din dorinta noastra si a colegilor din alte centre de a ajuta la rexolvarea problemei cele mai grave cu care se confrunta Centrele de Transfuzie Saunguina;lipsa stocurilor de sange si preparate din sange.In acelasi timp campania de promovare se doreste a fi utila in sensibilizarea tinerilor,in mod special,cu privire la importanta actului de donare.Misiunea acestui proiect este tocmai ajutarea Centrelor de Transfuzie Sanguina in vederea depasirii deficitului de sange atat de necesar la salvarea de vieti in urma accidentelor sau a operatiilor cu care se confrunta.Se doreste ca acasta campanie sa se desfasoare anual devenind unul din obiectivele noastre.

Si acum ganditi-va...daca organismul ar functiona numai cu apa atunci vietile noastre ar fi mult mai simple.In orice accident,la orice operatie,oricat de simpla,problema transfuziei ar fi rezolvata cu un pahar-doua de apa.Dar realitatea este cruda si e cu totul alta...Pentru fiecare operatie,oricat de mica,este nevoie de sange.De cele mai multe ori urgenta este atat de mare incat este practic imposibil sa apelezi la rude sau donatori compatibili in timp util.Fiecare spital are rezerve de sange la care doctorii pot apela dar ce te faci cand se epuizeaza?Cand viata ta sau a cunoscutilor este pusa in pericol chiar si in cazul unei fracturi pentru ca nu mai e sange?In asemenea situatii disperate gandurile tuturor se duc invariabil,catre cei care merg dimineata la centrele de recoltare si pierd ore bune asteptand in picioare,lasandu-se testati,intepati cu acele pe care tu,poate nu le suporti,infruntand vederea sangelui,care poate pe tine te face sa intri intr-o stare vecina cu lesinul.Sunt donatorii pe care ii vezi cum stau cuminti pe un scaun incomod in timp ce sangele li se scurge din vene pentru ca apoi sa-si revina greu din ameteala.Te intrebi poate de ce o fac si de ce nu sunt mai multi ca sa poata fi evitata orice situatie critica?Te intrebi de ce tu nu ai facut-o niciodata,de ce nu ai donat?Te intrebi cine sunt acei oameni care se lasa chinuiti pentru tine si pentru alti necunoscuti?Nu uita:o lingurita de sange poate salva viata unui copil...sau poate nu stii ca una din 3 operatii se amana din cauza lipsei de sange.Din nefericire numarul donatorilor de sange din Romania este de 17 dintr-o mie...
In fiecare an centrele de transfuzie si spitalele se confrunta cu problema lipsei de sange si in fiecare minut cineva poate avea nevoie de sange.Acelcineva poti fi tu,persoana iubita,rude sau prieteni.Vino la Centrul de Transfuzie sa salvam vieti impreuna!
Voi sunteti eroii nostri!
Campanie desfasurata de Societatea Studentilor Medicinisti "Hipocrates",Sibiu,in perioada 3-7 mai 2010,la Centrul de Transfuzie Sanguina Sibiu,B-dul Corneliu Coposu,nr. 2-4,orele 09.00-13.00,cu sprijinul Kiss Fm si Alexia Copy Center.

Doresc pe aceasta cale sa adresez mii de multumiri:

D-lui Marius Dicoiu-Director regional Kiss Fm Sibiu
D-lui Ciprian Filip-Producator Kiss Fm Sibiu(pentru minunatul spot cu care ne sustin:D)
D-lui Rares Mateiu-Director Alexia Copy Center Sibiu

duminică, 18 aprilie 2010

Sarcina ectopica(extrauterina)

Desigur,multe dintre noi suntem genul care spune:"mie nu mi se poate intampla asa ceva" dar niciodata nu gandim mai departe de aceasta fraza.In acest articol o sa va spun mai multe despre cauzele,tratamentul si urmarile unei sarcini extrauterine.Sarcina ectopica este caracterizata prin dezvoltarea embrionului in afara uterului si de cele mai multe ori este descoperita dupa a 8-a saptamana de gestatie.Aceasta sarcina nu poate continua in mod normal datorita imposibilitatii embrionului de a se dezvolta in afara uterului si este potential fatala deoarece exista riscul de rupere a trompei uterine provocand hemoragii masive.

Tipuri:
  • sarcina tubara - cand embrionul se implanteaza intr-una din trompele uterine(peste 95% din cazuri)
  • sarcina ovariana - cand oul se fixeaza in ovar
  • sarcina cervicala - cand se fixeaza in colul uterin
  • sarcina abdominala - cand embrionul se fixeaza in cavitatea abdominala
De cele mai multe ori cauzele raman neelucidate,in schimb exista niste factori de risc ce pot explica cresterea numarului de sarcini extrauterine:
-Bolile cu transmitere sexuala-de exemplu salpingita creste de 5 ori riscul de sarcina ectopica datorita suprimarii cililor ce faciliteaza deplasarea ovulului prin trompa uterina.
-Boala inflamatorie pelvina este de asemenea o cauza ,peste 50% din femeile care au suferit de aceasta boala confirmand.
-Utilizarea steriletului si a dispozitivelor intrauterina,desi ca metode contraceptive sunt eficace,cresc riscul de sarcina ectopica de 3-4 ori,iar daca steriletul contine progesteron riscul creste de 6-7 ori.
-Varsta mamei este foarte importanta.
-Tabagismul este un factor de risc pentru sarcina ectopica,avand in vedere ca 1 sarcina din 5 este in relatie directa cu consumul de tutun.
-Interventiile chirurgicale anterioare in regiunea abdominala-trompe uterine,ovare,uter,abdomenul inferior si intestine.
-Anomaliile de forma genetice sau dobandite ale trompei uterine.
-Medicamentele ce stimuleaza ovulatia
-Antecedentele de sarcina ectopica-dupa 2 antecedente riscul ajunge la peste 50%.

Simptomele sunt aceleasi ca la o sarcina normala,la inceput,ulterior manifestandu-se prin dureri abdominale puternice,la nivelul abdomenului inferior.Pot surveni hemoragii uterine dupa o intarziere a menstruatiei de 3 pana la 6 saptamani.

Sarcina extrauterina se poate diagnostica cu ajutorul ecografului,desi nu intotdeauna este usor,mai ales daca femeia nu stie ca este insarcinata.O alta metoda este dozarea hormonului specific sarcinii(hormonul corionic gonadotrofic).

Tratamentul practicat este cel chirurgical,in cazul in care sarcina extrauterina nu regreseaza in mod spontan.
Tratamentul chirurgical poate fi radical-ablatia trompei sau consevator atunci cand trompa uterina este pastrata.Cea de-a doua metoda este folosita in special la femeile tinere care isi doresc noi sarcini,dar in cazul in care trompa uterina este afectata se practica salpingectomia.Daca cealalta trompa este si ramane sanatoasa,femeia poate ramane insarcinata,in caz contrar devenind sterila.
Sunt practicate mai multe incizii mici in cavitatea abdominala prin care sunt introduse instrumentele chirurgicale sub control laparoscopic.Odata ce trompa uterina este deschisa printr-o incizie,oul este aspirat.
O alta metoda de tratament este punctia sub control ecografic.Sunt injectate local medicamente antimitotice(ce opresc multiplicarea celulara) destinate distrugerii sarcinii ectopice.
In cazul unei hemoragii grave este recomandata deschiderea abdomenului si revenirea la metoda clasica.Este practicata in cazul unei sarcini ovariene sau abdominale,care sunt destul de rare.





sâmbătă, 20 martie 2010

Hemoroizii si fisurile anale

Probabil toti am auzit sau vazut reclamele de gen:"Hemoroizi?Fisuri anale?Veniti la noi si se rezolva fara operatie..."Trebuie sa recunoasteti ca sunteti tentati sa credeti ca sunt minciuni sfruntate de facut bani:)Ei bine nu e chiar asa..tratamentele "aproape nechirurgicale" sunt ok...o sa vedeti mai incolo de ce le-am spus asa.
Hemoroizii sunt vene care captusesc canalul anal(deci sunt fiziologici rezulta denumirea de "hemoroizi" este improprie atunci cand vrem sa exprimam inflamatia acestora care e patologica),asigurand inchiderea etansa a anusului,astfel incat in conditii normale,nici scaunul diareic,nici flatulenta nu se pot exterioriza involuntar.Daca hemoroizii sunt afectati in mod permanent ei se maresc si sunt impinsi treptat in afara anusului.
Caracteristici:
  • sangerarea prin anus cu sange de culoarea rosu-aprins
  • prolabarea hemoroizilor in afara anusului
  • secretie anala
  • senzatie neplacuta de presiune
Netratati,cresc mult in dimensiuni,interventia chirurgicala fiind imperios necesara.Regimul igieno-dietetic si tratamentul medical au rol de ameliorare.
Investigatiile constau in tuseul rectal(cred ca stie toata lumea despre ce vorbesc,neplacutul tuseu rectal:) ) si colonoscopia-introducerea unei camere video in anus pentru a stabili daca e vorba despre un cancer rectal sau de colon.
Tratamentul acestei afectiuni difera in functie de simptome,stadiul bolii si complicatiile ei.In cazul hemoroizilor de mici dimensiuni nu este nevoie de tratament ci de evitarea conditiei favorizante complicarii lor:constipatie,eforturi de tuse,evitarea alimentatiei condimentate excesiv,sezutul timp indelungat.In cazul inflamarii este recomandata aplicarea de unguente cu continut de substante antiinflamatoare,analgezice sau supozitoare,asociate cu laxative in cazul constipatiei.De maxima importanta este igiena locala.
In cazul hemoroizilor interni de dimensiuni mari,care ies prin orificiul anal,medicul va incerca reintroducerea lor in interiorul anusului.Numai dupa disparitia simptomelor episodului acut inflamator,se poate interveni chirurgical(cel mai des sub rahianestezie) practicandu-se scoaterea hemoroizilor,aceasta fiind singura modalitate terapeutica-hemoroidectomie.Se mai pot aplica cu scop curativ si alte tehnici precum legarea cu benzi elastice a pachetelor hemoroidale sau coagularea cu laser.Si aici intervine partea cu reclamele;prin cele mai moderne tehnici unele clinici abordeaza maniera nechirurgicala:fara internare pacientul se prezinta pentru 3-4 sedinte la clinica,unde,prin intermediul unei anuscopii computerizate sunt ligaturate una sau doua mase hemoroidale fara durere si fara necesitatea unei anestezii.Desigur costurile vor fi pe masura,avantajul este ca nu necesita internare,nici anestezie si nici nu e atat de dureros.
Pe de alta parte fisurile anale,care sunt de fapt un simptom al neplacutilor hemoroizi,sunt rupturi in mucoasa care captuseste anusul si de cele mai multe ori sunt insotite de boala hemoroidala.Tratamentul investigatiile si profilaxia seamana foarte mult cu cele pentru hemoroizi cu mentiunea ca tratamentul chirurgical se aplica mult mai rar,numai si numai atunci cand mai multe tratamente conservatoare nu au reusit sa vindece o fisura anala,operatia se numeste sfinterectomie si consta in reducerea presiunii anale de repaus printr-o incizie mica in sfincterul intern anal.O sfinterectomie inseamna incizia muschilor sfincterieni nu inchiderea fisurii,de retinut ca fisura anala trebuie sa se vindece singura chiar si cu operatie.O alta tehnica folosita foarte,foarte rar si nerecomandata de cei mai multi specialisti este cea a dilatatiei anale-medicul intinde anusul in timp ce persoana este sub anestezie,scopul fiind intinderea fibrelor musculare pentru a opri spasmele si cicatrizarea defectuoasa provocate de fisura.Spuneam mai sus ca este nerecomandata deoarece riscul de incontinenta este mare si este foarte greu sa se controleze masura intinderii.

vineri, 26 februarie 2010

Hidrocelul testicular congenital

Hidrocelul reprezinta acumularea unui lichid seros in scrot,este o formatiune nedureroasa,aflata in jurul ambelor testicule care cauzeaza edem,in unele cazuri,al intregului canal inghinal.Poate fi prezent la nastere(congenital) sau se poate dezvolta intre timp,cauzele putand fi multiple.
Tema acestui articol va fi hidrocelul congenital care apare la 1-2% din nou nascuti.Simptomul evident pentru hidrocel este,asa cum am spus si mai sus,edemul scrotului sau al canalului inghinal,de asemenea scrotul poate capata o tenta albastruie.Edemul este nedureros,este mai mic dimineata,nu poate fi redus prin schimbarea pozitiei corpului sau daca este impins usor(acest lucru poate ajuta la diagnosticul diferential cu hernia inghinala),poate fi translucid.
Formele de hidrocel congenital:
  • Hidrocelul noncomunicant - lichidul ramane neabsorbit in jurul testiculelor si provoaca edem,exista posibilitatea de a se micsora pe masura ce copilul creste si se absoarbe in primele luni pana la 2-3 ani.Este cel mai frecvent.
  • Hidrocelul canalului inghinal - forma de hidrocel noncomunicant localizat in partea superioara a scrotului,lichidul se absoarbe in cateva luni sau maxim 1-2 ani.Se confunda frecvent cu hernia inghinala.
  • Hidrocelul comunicant - lichidul circula intre cavitatea abdominala si scrot,este mai mic dimineata si isi mareste dimensiunile pe parcursul zilei.Creste riscul de hernie inghinala si necesita tratament chirurgical.In unele cazuri hidrocelul se poate extinde din scrot pana in cavitatea abdominala.

In hidrocel procesul de migrare a testiculelor in scrot inainte de nastere este intrerupt si spatiul din jurul testiculelor nu se inchide fiind umplut cu lichid din cavitatea abdominala.Este diagnosticat prin examen fizic si anamneza.Apartinatorii copilului trebuie intrebati daca hidrocelul este mai mic dimineata si mai mare seara;daca se suspecteaza un hidrocel comunicant se vor face mai multe investigatii inclusiv o ecografie.

Tratamentul chirurgical pentru hidrocel se recomanda:

  • la hidrocelul necomunicant daca nu dispare pana la varsta de 1-2 ani,daca este dur la palpare si daca apare si dispare.
  • la hidrocelul comunicant este obligatoriu-acesta se va face sub anestezie generala sau locala;se realizeaza o incizie in zona inghinala,apoi se indentifica sacul care contine hidrocelul,se goleste sacul de lichid apoi se extrage;se ligatureaza pentru a preveni aparitia unui nou hidrocel.

Important in tratamentul chirurgical este daca va fi nevoie de explorarea celeilalte zone inghinale pentru hernie inghinala sau un alt hidrocel aparut pe parcursul interventiei chirurgicale.

NU se face eliminarea lichidului prin aspiratie(folosind acul) pentru ca exista riscul de recidiva a hidrocelului sau de infectie.

Daca nu s-a facut niciun tratament chirurgical,se monitorizeaza la domiciliu modificarile care pot sa apara:daca se mareste in volum,daca pacientul(copilul) prezinta greata,varsaturi,febra,edem,inrosirea zonei sau accentuarea durerii.

miercuri, 24 februarie 2010

Colecistita si colecistectomia


Colecistul sau vezica biliara(fierea popular) este un organ aflat langa ficat,are rol in digestia alimentelor facand trecerea bilei(un lichid ce contine multe substante nefolositoare) in intestinul subtire,ca de acolo sa poata fi eliminata.Daca fluxul bilei este oprit,se stocheaza in vezica biliara cauzand inflamatia acesteia.
I.Colecistita acuta:
  • Colecistita clostridica - varianta rara si severa a colecistitei acute cauzata de formarea de gaz in peretele veziculei biliare,in absenta comunicarii arborelui biliar cu tractul gastrointestinal.Este cauzata de clostridium perfringens bacterie care fermenteaza compusii organici si produc cantitati mari de gaz.Diagnosticul se pune pe baza observarii gazului in peretele vezicii biliare,la radiografia abdominala.Face parte din categoria colecistitelor emfizematoase care sunt asociate cu un grad mare de gangrena si perforare a veziculei biliare.Factorii de risc sunt diabetul,varsta inaintata si sexul masculin.Simptome:durere in hipocondrul drept,icter,febra,varsaturi, se poate ajunge pana la soc septic sau peritonita.Este considerata cea mai grava si agresiva forma a colecistitei avand o rata a mortalitatii de peste 15-25%.Investigatii:radiografia abdominala,computerul tomograf,examenul histologic.Diagnostic diferential cu ulcerul peptic perforat,pancreatita acuta,hepatita acuta.
  • Colecistita acalculozica - afectiune necrotico-inflamatorie acuta,fara litiaza.Apare 10% din cazurile de colecistita acuta.Factorii de risc sunt:afectiunile majore(arsuri,interventii chirurgicale,traume),starea de soc,imunodeficienta,vasculite.Majoritatea pacientilor au avut colici biliare repetate.Durerea este simptomul principal,varsatura,in cateva ore apare semnul Murphy(semn specific inflamatiei peretelui colecistului,se realizeaza prin aplicarea unei presiuni la nivelul hipocondrului drept in sincron cu inspirul pacientului;daca pacientul se opreste din inspir se poate suspiciona prezenta unei inflamatii la nivelul acestei regiuni),febra dar scazuta.Este sugerata la un pacient care nu are litiaza biliara dar la ecograf prezinta semnul Murphy si edem al peretelui veziculei biliare.Alte investigatii:computer tomograf,colecistografia,administrarea de morfina elimina rezultatele fals pozitive(datorita stazei biliare).
  • Colecistita litiazica sau litiaza biliara se face datorita acumularii calculilor in vezica biliara.Acestia pot avea diferite cauze .Simptomele sunt febra,durerea in hipocondrul drept mai mult de 6 ore in special dupa masa.
In toate cazurile se practica colecistectomia adica scoaterea vezicii biliare.Tehnica poate fi cea clasica sau laparoscopica.(In ultimul timp chirurgii o practica mai mult pe cea laparoscopica).
Tratamentul postoperator consta in antibiotice si antialgice asociate cu o alimentatie potrivita.

II.Colecistita cronica - este foarte rara,apare cand vezicula biliara ramane inflamata pentru mai mult timp ceea ce determina peretii veziculei sa devina ingrosati si tari.In colecistita cronica se administreaza medicamente pentru eliminarea calculilor.

luni, 22 februarie 2010

video

CNSC Cluj-Napoca 2010












In perioada 3-6 mai 2010 va avea loc Congresul National de Chirurgie,editia a XVI-a in cadrul caruia este si Congresul Studentesc de Chirurgie.Pentru mai multe detalii,preturi,premii si alte informatii vizitati http://www.sscr.ro/ sectiunea congres.Din aproape fiecare oras unde exista facultate de medicina este si un ambasador al congresului de la care puteti afla mai multe.Termenul limita pentru trimiterea rezumatelor s-a prelungit pana la 1 martie asa ca cei interesati grabiti-va.Succes!


duminică, 21 februarie 2010

Histerectomia


Este indepartarea pe cale chirurgicala a uterului.De cele mai multe ori este asociata si cu indepartarea ovarelor si a trompelor uterine,procedura se numeste salpingo-ooforectomie.Cum tehnicile si farmacologia au evoluat foarte mult in ultima perioada,histerectomia se poate evita datorita operatiunilor terapeutice existente in ginecologie.

Este recomandata femeilor ce nu doresc o sarcina sau care au incercat toate metodele de tratament.Indicatii:


  • hemoragii puternice in timpul menstruatiei sau in timpul sarcinii

  • prolaps uterin(desprinderea uterului din ligamentele in care este sustinut)

  • durere cronica pelvina(numai atunci cand histerectomia este singura varianta prin care se poate corecta)

  • fibroame uterine

  • hemoragii masive in timpul sarcinii

  • cancer uterin sau de col uterin

Asa cum va asteptati este evident de mai multe tipuri:


1.Histerectomia totala:atunci cand se indeparteaza uterul si colul uterin adica partea care face legatura dintre uter si vagin si se mai numeste cervix.


2.Histerectomia subtotala:se indeparteaza doar uterul;are riscul mai mic de aparitie a infectiilor,pierderea de sange este in cantitate mai mica.


3.Histerectomia radicala:se indeparteaza uterul,colul uterin,ovarele,trompele uterine si toate structurile ce sustin uterul,uneori si ganglionii limfatici(aceasta este salpingo-ooforectomia);este recomandata in cancerul uterin sau de col uterin.


In zilele noastre tipul de histerectomie preferat de medici si de femei este in general cel al histerectomiei subtotale din mai multe motive cum ar fi confortul sexual-deoarece se considera ca sensibilitatea regionala nu se modifica in grad datorita numarului mai mic de nervi afectati;functia tractului intestinal si a vezicii urinare nu este afectata comparativ cu celelalte doua tipuri de histerectomii.


Tehnicile chirurgicale:



  • Histerectomia abdominala:incizie larga la nivelul peretelui abdominal,permite chirurgului cel mai bun acces la organele pelvine.Aceasta tehnica este indicata in cazul in care uterul este marit semnificativ in volum,prezenta fibroamelor uterine mai mari de 20 cm,cancere uterine sau ovariene,sunt prezente tumorile ovariene ce nu pot fi diagnosticate la ecograf.Avantajele acestei tehnici sunt vizibilitatea mai buna asupra organelor pelvine,indepartarea mai usoara a uterului in cazul in care volumul este mare,timpul de anestezie este mai scurt decat pentru procedurile laparoscopice.Dar cum trebuie sa existe si dezavantaje:perioada mai mare de spitalizare si recuperare,dureri mari,cicatrice inestetica.

  • Histerectomia vaginala:incizie mica la nivelul peretelui vaginal prin care se pot indeparta si ovarele.Este preferata in cele mai multe cazuri exceptie facand cancerele.Indicatii cand uterul nu este marit in volum sau este foarte putin,in indepartarea fibroamelor de dimensiuni mici.Avantajul este ca e mai putin dureroasa si nu lasa cicatrici vizibile,costurile sunt mai mici decat la cea laparoscopica si recuperarea este mai scurta.Dezavantaje:nu ofera vizibilitate la nivelul organelor pelvine(chirurgii cu experienta pot indeparta fara probleme un uter marit in volum printr-o tehnica de histerectomie vaginala) si se pot produce leziuni la nivelul peretilor vaginului.

  • Histerectomia vaginala laparoscopica:indicata in fibroame de dimensiuni mici,uter usor marit in volum,la pacientele care nu au nascut niciodata,pentru indepartarea aderentelor la nivelul organelor pelvine.Avantaje:permite medicului examinarea organelor din pelvis,perioada de recuperare este mult mai scurta si durerile sunt mai mici.Dezavantaje:costuri ridicate,risc mai mare de producere a leziunilor si infectiilor,daca uterul este mult marit in volum poate necesita conversia in histerectomie abdominala.

  • Histerectomia abdominala(supracervicala) laparoscopica: introducerea laparoscopului si a celorlalte instrumente chirurgicale prin mici incizii la nivelul peretelui abdominal.Indicatiile sunt asemanatoare histerectomiei vaginale laparoscopice,avantajele si dezavantajele la fel.

Printre complicatiile grave se regasesc:sangerari masive ce necesita transfuzie sanguina,leziuni ale intestinelor sau ale vezicii urinare,embolii pulmonare,complicatii ale anesteziei,posibilitatea necesitatii de convertire a interventiei in alta tehnica,hematoame,febra,infectii,dificultati la urinare,slabirea musculaturii pelvine,instalarea menopauzei mai devreme decat e cazul.


Investigatii inaintea interventiei sunt:istoricul medical,examinarea regiunii pelvine,analize sanguine,electrocardiograma,ecografia pelvina.Alte analize:sumarul de urina,grupul sanguin si radiografia toracica(recomandata inainte de orice interventie chirurgicala pentru o evaluare generala inaintea anesteziei).


Postoperator multe femei se confrunta cu stari depresive si anxietate de aceea de recomanda si o terapie psihologica.De retinut este ca medicul va exclude orice alta posibilitate de tratament inaintea unei astfel de interventii cum este histerectomia.


miercuri, 10 februarie 2010

Patologia stomacului operat

Probabil multi dintre noi ne intrebam ce se intampla dupa operatia stomacului,ce avem voie sa facem si ce nu,cat dureaza recuperarea si ce boli pot sa apara dupa aceste interventii.

Sindroamele post-gastrectomie sunt:

1.Sindroame secundare vagotomiei tronculare(vagotomia tronculara=sectionarea trunchiului nervului vag):

a.hernia hiatala
b.insuficienta pancreatica

c.gastropareza

d.litiaza biliara

2.Gastrita de bont
3.Ulcerul peptic postoperator

4.Sindromul Dumping=evacuare gastrica precipitata post-prandial

5.Hipoglicemie postprandiala

6.Sindromul de ansa aferenta

7.Sechele nutritionale si metabolice

8.Cancer gastric


1.a.Hernia hiatala-favorizata de desfiintarea unghiului Hiss,clinic se manifesta prin esofagita de reflux.Examinarile necesare sunr Rx-ul baritat si pozitia Trendelenburg.Grastroscopia poate fi de asemenea de ajutor.Tratamentul consta in prokinetice(medicamentele ce favorizeaza peristaltismul),antiacide,mucoprotectoare si eventual antisecretorii daca exista acid restant.
1.b.Insuficienta pancreatica:insuficienta pancreasului endocrin se produce datorita scaderii secretiei de bicarbonat.
1.c.Gastropareza(gastroplegia)-practic definita ca si paralizia stomacului adica inhibarea peristaltismului sau miscarile care ajuta la digestie.Este favorizata de neefectuarea unei tehnici eficace in timpul vagotomiei tronculare dand astfel un sindrom de insuficienta evacuatorie gastrica.Clinic se manifesta prin balonare,satietate precoce,varsaturi post-prandiale si scaderea in greutate intr-un timp scurt.Examinari recomandate:Rx-ul baritat(evacuarea gastrica se va prelungi la peste 2 ore),endoscopia(se observa reziduu gastric moderat fara obstructia orificiului pilor).Prevenirea se face printr-o tehnica eficace de drenaj gastric sau vagotomie selectiva.Tratamentul:regim alimentar adecvat cu mese in cantitati mici si medicamente care favorizeaza peristaltismul(prokinetice).Daca evolutia nu este favorabila este necesara reinterventia chirurgicala de corectie in care se va face rezectia gastrica si anastomoza gastro-jejunala.
1.d.Litiaza biliara-favorizata de staza vagotomiei tronculare.

2.Gastrita de bont-favorizata de desfiintarea orificiului pilor(cel care face legatura dintre stomac si intestinul subtire) si se manifesta prin refluxul duodeno-gastric,sindrom dispeptic.Examinarile necesare:gastroscopia cu prelevarea de celule din aceasta regiune(biopsia) urmata de excluderea altor diagnostice cum ar fi ulcerul peptic sau neoplasmul gastric.Tratament:regim alimentar,medicamente:prokinetice,antiacide,antisecretorii,mucoprotectoare.

3.Ulcerul peptic postoperator:urmarea unei vagotomii incomplete sau a rezectiei incomplete a corpului gastric.Alte cauze ar putea fi vreun fir de sutura neresorbit sau sindromul Zollinger-Ellison nediagnosticat anterior.Prezenta unor ulcere multiple si recidivante in stomac mai ales in duoden asociat cu inflamatie locala si meteorism.Localizarea se face pe versantul intestinal al anastomozei.Simptomele constau in durere puternica in epigastru.Examinare:gastroscopia.Tratamentul:antisecretorii,antiacide si in cazuri nefericite reinterventia chirurgicala.

4.Sindromul precoce post-prandial Dumping-este destul de complex am explicat putin mai sus in ce consta.

5.Hipoglicemia postprandiala-consta in scaderea concecntratiei de glucoza in sange dupa masa cand glicemia postprandiala e normala cam intre valorile 120-160 mg.
Cancerul gastric e un capitol mare mare si foarte complicat o sa-l aprofundez cand o sa am teme oncologice deocamdata ma cam deprima astea:)

marți, 9 februarie 2010

Constienta sub anestezie

Sunt sigura ca cei mai multi dintre voi ati vazut filmul "Awake",povestea in care personajul principal este constient sub anestezie si simte si aude tot ce i se face.Ei,bine,da unele persoane chiar pot simti si auzi tot in timpul anesteziei fara a fi apte sa faca vreo miscare.Estimarile oamenilor de stiinta ar fi de 1 caz la 14.000 desi nu sunt foarte sigure aceste cercetari.Senzatia este exact ca aceea in care te afli intr-un cosmar si nu poti striga,nu te poti misca si nu poti face nimic(cred ca toata lumea a avut astfel de vise neplacute).

Sub anestezie generala pacientului ii este administrata o substanta pentru obtinerea inconstientei si usurarea durerii.Daca aceasta medicatie esueaza apare constienta.Anestezicele pe intelesul tuturor au 2 roluri:pacientul sa nu simta durerea si sa nu se miste.Daca doar medicatia pentru paralizie isi face efectul iar cea pentru somn si durere esueaza,pacientul resimte durerea dar nu poate face nimic.

Constienta sub anestezie este foarte rara dar durata si severitatea acesteia pot varia de la un caz la altul.S-a estimat ca un pacient din 1000 trec prin faza de constienta sub anestezie,insa trecatoare,fara sa-si aminteasca nimic dupa.De obicei aceasta teama determina multi bolnavi sa evite chirurgia si sa nu se mai opereze,ajungand la spital de multe ori cand este prea tarziu,dar multi nu stiu ca adevarata chirurgie moderna de azi este posibila numai cu ajutorul miracolului anesteziei.

Anestezia de azi este mult mai sigura datorita descoperirilor in farmacologie ce s-au facut in ultimii ani.Anestezia de azi este aproape de 50 de ori mai sigura decat a fost in anii 1980.

S-a demonstrat de asemenea ca un medic anestezist administreaza aproape 27 de milioane de anestezice pe an,de la cele mai simple pana la cele mai complicate proceduri cum ar fi operatiile pr cord sau transplanturile.Datoria medicului anestezist nu este numai sa administreze anestezicul ci sa-i supravegheze pacientului toate functiile si semnele vitale pe tot parcursul interventiei.

Cauze comune de constienta sub anestezie ar fi medicatia inadecvata tinand cont ca fiecare organism e diferit.

Anestezistii se asigura pe parcursul interventiei ca pacientul este inconstient folosind experienta clinica si monitorizarea continua.Medicul este dator sa-i comunice pacientului inaintea interventiei riscurile,modul de anesteziere,substanta,si sa-l linisteasca asigurandu-l ca va fi langa el pe tot parcursul operatiei si ca va fi monitorizat.Pacientii care cred ca au trait aceasta experienta de constienta sub anestezie ar trebui incurajati sa discute despre acest lucru dupa operatie,sa-si spuna trairile astfel ajutand si la continuarea studiilor.Mai jos o sa va prezint doua cazuri ale unor femei ce au suferit operatii de cezariana si care declara ce au trait in timpul interventiei desi erau sub anestezie:

Josephine Lutter: "Nu puteam sa ma misc sau sa vorbesc insa auzeam personalul medical vorbind in jurul meu.Tin minte perfect ca era unul dintre medici care avea accent australian si cerea sa fie chemat cineva de pe terenul de golf pentru a se ocupa de mine.Durerea bisturiului care-mi trecea prin carne era incredibila.Din fericire,dupa ce copilul a fost scos eu mi-am pierdut constienta,probabil mi-au dat mai mult anestezic."

Meryl Davies:"Durerea pe care o simteam era vie si atroce ca si cand ceva se misca prin mine.M-au anesteziat au inceput numaratoarea inversa si am adormit.Pana aici totul a decurs normal.Apoi intr-o fractiune de secunda mi-am revenit.Am fost ingrozita.In primele clipe nu-mi dadeam seama unde ma aflu,apoi am simtit o durere teribila.Apoi mi-am dat seama ca eram pe masa de operatie si am incercat sa-i strig pe doctori dar nimeni nu ma auzea."

Sper ca nu v-au ingrozit prea tare povestile celor 2 doamne si ca atunci cand o sa aveti nevoie de o interventie chirurgicala n-o sa aveti aceasta teama.

vineri, 5 februarie 2010

Ruptura splinei

Splina este un organ limfoid,situat in partea stanga,sub rebordul costal,un loc foarte predispus la traumatisme.Ruptura splinei reprezinta o urgenta medicala,se produce atunci cand splina este supusa unui traumatism sever.Fara tratament riscul de deces este foarte mare.
Splina are un rol imunitar destul de mare si filtreaza substantele nefolositoare din sange.

Ruptura splinei poate determina revarsarea unei cantitati considerabile de sange in peritoneu(hemoragie interna severa).Printre simptome se regasesc durerea si sensibilitatea abdominala,pacientul poate deveni confuz,stari de lesin si ameteala datorita scaderii presiunii arteriale.O splina care este lezata se poate rupe la putin timp dupa traumatismul abdominal sau chiar la cateva saptamani.Daca este marita in volum riscul de a se rupe la un traumatism creste si mai mult.Splenomegalia este complicatia cea mai grava mononucleozei infectioase(sau boala sarutului,colegul Andrei are pe blogul lui un articol detaliat despre aceasta afectiune pe care am tot pomenit-o pe aici: http://andrewsmedicine.blogspot.com/2010/01/boala-sarutului.html )

Teste pentru diagnostic nu sunt foarte multe un examen fizic este de ajuns si eventual o proba de lichid din cavitatea abdominala pentru depistarea sangelui.Daca timpul permite medicul poate folosi si computerul tomograf pentru o diagnostic precis.

Tratamentul pentru traumatismele minore constau in transfuzii de sange si mentinerea pacientului sub observatie.Daca traumatismul este grav se poate interveni chirurgical,in unele cazuri,daca nu poate fi reparata,splina este extirpata(splenectomie).Splenectomia se face laparoscopic de obicei,interventiile de urgenta necesita si prefera chirurgia deschisa.Pentru imbunatatirea circulatiei se recomanda pe tot parcursul procedurilor transfuzii de sange preferabil numai aceeasi grupa sanguina.

In general absenta splinei nu se resimte postoperator,dar pacientii sunt expusi riscului de a contacta infectii severe ce le pot ameninta viata,deoarece imunitatea lor este foarte redusa.Se recomanda vaccinari frecvente si profilactic tratament cu antibiotice.

miercuri, 3 februarie 2010

Apendicita si apendicectomia


Aparent cea mai simpla interventie chirurgicala,apendicita poate da multe complicatii si poate fi confundata cu multe alte afectiuni acute.
Apendicita este inflamatia acuta a apendicelui,o prelungire atasata de cec in componenta caruia intra tesut limfatic.Rolul apendicelui nu este nici in ziua de astazi foarte bine determinat de specialisti,dar obstructia lumenului apendicular duce la afectarea perfuziei sanguine a organismului prin urmare determina inflamatia si infectia-peritonita.Uneori,in anumite cazuri,la batrani sau la tratamentul cu antibiotice organismul controleaza apendicita si simptomele se "retrag" nefiind nevoie de interventie chirurgicala(rar).Cum spuneam si mai sus,simptomele sunt foarte variate putand mima orice afectiune abdominala.De obicei cele mai frecvente sunt durerea abdominala initial difuza apoi localizata in jurul ombilicului pentru ca mai apoi sa se acutizeze in fosa iliaca dreapta(cadranul drept inferior abdominal) urmata de anorexie,greturi,varsaturi,febra,diaree sau constipatie,in cazul in care nu se efectueaza interventia chirurgicala cand mai repede se poate ajunge chiar si pana la colaps cardio-circulator.
Cea mai serioasa complicatie este perforatia cu fistulizarea in organele vecine sau septicemia.
Mortalitatea este de 20-25% la persoanele care au varsta peste 70 de ani datorita intarzierii diagnosticului.
Cauzele sunt si ele destul de variate:
-obstructia lumenului apendicular prin samburi,seminte,fecaliti
-asocierea cu alte boli infectioase:boala Crohn,mononucleoza sau boala sarutului,infectiile respiratorii,gastroenterita.
Evolutia anatomopatologica a leziunilor poate urma trei faze:
-apendicita acuta catarala-congestie
-apendicita acuta flegmonoasa-microabcese ale peretelui
-apendicita acuta gangrenoasa-procesul inflamator determina tromboza arteriala cu necroza parietala, ce poate fi urmata de perforatie peritoneala.
Plastronul-un fel de baraj format de organele vecine in jurul apendicelui inflamat.Este un mijloc de aparare.
Pentru diagnostic se stabilesc urmatoarele etape:
  • Studii de laborator:hemoleucograma(daca e apendicita numarul leucocitelor va fi crescut cu aprox. 7000/mm cub peste limita normala ),studii de urina-care in general sunt normale,viteza de sedimentare a hematiilor(VSH) si testarea proteinei c reactive-sunt testele inflamatiei,grupa sanguina si Rh-ul(in cazul complicatiilor exista posibilitatea nevoii de transfuzie).
  • Studiile imagistice-sunt destul de relevante dar prea costisitoare cand sunt atatea indicii despre diagnostic:computerul tomograf,ultrasonografia si examenul baritat.
  • Triada Deulafoy:1.Durere spontana
2.Aparare musculara
3.Sensibilitate exagerata cutanata in fosa iliaca dreapta(+febra)
  • A nu se confunda cu(diagnostic diferentiar):pleurezia,enterocolita,colica renala dreapta,pielonefrita,boala inflamatorie pelvina,salpingita acuta,sarcina tubara rupta,avort,colecistita acuta,diverticulita Meckel,ulcer perforat,endometrioza,abcesul abdominal.La femeile intre 20-40 de ani procesele inflamatorii pelvine se manifesta in primele 5 zile postmenstrual fara greata si varsaturi.
Simptome destul de rare dar prezente:durere difuza in zona rectala,mictiune dureroasa,crampe severe.
Formele clinice ale apendicitei:
  • Dupa localizare:
-apendicita pelvina
-apendicita retrocecala
-apendicita subhepatica
-apendicita mezoceliaca
-apendicita in fosa iliaca stinga-situs inversus
-apendicita herniara
  • Dupa aspect:
-apendicita acuta catarala
-apendicita acuta flegmonoasa
-apendicita acuta gangrenoasa
-apendicita purulenta din peritonita acuta
-apendicita acuta cu plastron


Examenul clinic-semnele:
  • Semnul Rovsing-pacientul prezinta durere in fosa iliaca dreapta la palparea fosei iliace stangi
  • Semnul psoasului-durere puternica la ridicarea piciorului
  • Semnul obturatorului-durere la rotatia interna a coapsei drepte
  • Semnul tusei-durere la tuse provocata
Tratamentul chirurgical:se prefera interventia clasica deoarece la cea laparoscopica este mai crescut riscul de infectie post-operator.
Tehnici:incizie in punctul lui McBurney,exteriorizarea apendicelui,rezectia lui si infundarea bontului in bursa cecului.
Medicatia:antibioterapie pre si postoperator(cefalosporine de generatia a 2 a) si analgezice.
Convalescenta este destul de scurta si completa,in interventiile laparoscopice recuperarea este de 4 ori mai rapida.

duminică, 31 ianuarie 2010

Herniile de disc



Asa cum am promis am revenit cu articolul despre herniile de disc.Hernia de disc reprezinta o afectiune neurologica ce se caracterizeaza hernierea continutului discului intervertebral printr-un punct slab al inelului fibros.


Este de cele mai multe ori posterioara si de aceeasi parte a defectului,se manifesta cu dureri foarte intense de spate.Poate sa apara la orice nivel al coloanei,dar zonele "preferate" sunt discurile lombare si cele cervicale.


Coloana vertebrala este formata prin suprapunerea vertebrelor si are numeroase roluri, printre care de a sustine trunchiul, de a proteja maduva spinarii si nervii care merg din ea si care se distribuie periferiei. In ciuda faptului ca pare foarte rigida, coloana vertebrala are o anumita flexibilitate, iar vertebrele se suprapun prin intermediul unor spatii conectate prin inelul fibros dar care in centru au un gel vascos foarte fin, numit nucleu pulpos.
Functia lui este de a distribui presiunea egal in toate directiile si de a nu supraincarca o zona a coloanei. Astfel sunt amortizate foarte multe din undele de soc la care este supusa coloana noastra in fiecare zi.
Principalii factori de risc sunt fumatul,varsta,obezitatea,sedentarismul,majoritatea medicilor considerand ca in special hernia de disc lombara are origine genetica.
Hernia cervicala apare cel mai des la nivelul vertebrelor c5,c6;c6,c7 si cel mai frecvent sunt prinse plexurile cervicale si brahiale.In acest caz durerile sunt mult mai mari si pacientul prezinta si afectiuni motorii.




  • Simptomatologia herniei cervicale:astenie musculara la nivelul membrelor superioare,dureri in regiunea cefei,imposibilitatea de intoarcere a capului sau efectuarii miscarilor bruste,dureri iradiate in membrul superior(mai ales in umar,brat si antebrat),durere accentuata la ras,tusit.



  • Simptomatologia herniei lombare:spasme musculare,atrofie la nivelul teritoriului afectat,parestezii la nivelul membrului inferior,durere accentuata la stranut,ras,tuse(datorita cresterii presiunii in canalul vertebral).
Principala caracteristica a durerii este ca este unilaterala si nu este pulsatila.
Examinari recomandate:
-radiografia de coloana-recomandata pentru excluderea altor afectiuni cu care poate fi confundata hernia de disc.

-computerul tomograf-ofera informatii cu privire la diametrul canalului radicular si la starea tesuturilor moi din jurul coloanei.

-mielografia-injectarea unei substante de contrast in canalul medular urmata de radiografia coloanei-metoda foarte exacta poate pune singura diagnosticul herniei de disc.

-altele:mielograma,testele ce determina viteza de conducere a impulsului nervos,hemoleucograma completa,viteza de sedimentare a hematiilor,fosfataza alcalina,calciul seric si electroforeza proteinelor serice.

Tratament:
  • medicamente:antiinflamatoarele nesteroidiene sunt recomandate,opioidele,alte analgezice,relaxantele musculare pentru pacientii care prezinta spasme;injectiile epidurale cu cortizon-se realizeaza sub control radiologic pentru mai multa precizie iar efectele sunt resimtite in cateva luni de la inceperea tratamentului.

  • chirurgical-foarte rar folosit in cazul herniilor de disc necomplicate;printre tehnici amintim:discectomia si microdiscectomia-indepartarea discului ce protruzioneaza;laminectomia sau hemilaminectomia-folosite pentru a ameliora stenoza spinala si compresia nervoasa.
Puteti preveni aceasta afectiune sau macar sa ameliorati simptomele daca:va tineti greutatea sub control,aveti o postura corecta,evitati activitatile fizice foarte intense si mai ales pe cele care implica ridicarea unor greutati foarte mari,daca va lasati de fumat sau mai bine daca nu va apucati deloc,desi asa cum am scris mai sus,daca jumatate din generatiile anterioare inrudite dvs au suferit de aceasta afectiune sansele sunt destul de mari sa o mosteniti.


sâmbătă, 30 ianuarie 2010

Herniile peretelui abdominal

Hello again:) astazi m-am hotarat sa deschid un capitol mare mare si foarte des prezent in chirurgie si anume herniile.O sa va prezint principalele tipuri de hernii,ce trebuie facut,cum decurge o interventie chirurgicala a unei hernii,ce inseamna de fapt hernia si cum se trateaza,cand trebuie consultat medicul de urgenta,etc.
Ca o scurta definitie hernia reprezinta exteriorizarea unui organ sau parte de organ din cavitatea unde se gaseste printr-un punct slab al peretelui in stratul muscular al acelei cavitati.Intr-un articol viitor voi detalia si herniile de disc,care chiar daca tot hernii sunt,sunt putin mai complicate si diferite fata de tipurile pe care le voi enumera mai jos.
  • Herniile inghinale-sunt cele mai frecvente si cel mai cunoscut tip de hernii(peste 80%).Reprezinta proeminente la nivelul scrotului sau pe traiectul canalului inghinal.Sunt intalnite mai des la barbati decat la femei,de asemenea interventia chirurgicala este mai complicata si periculoasa la barbat datorita anatomiei si continutului canalului inghinal(canalul inghinal masculin contine funiculul spermatic ce se ocupa cu potenta:) ).
  • Herniile femurale-sunt pe locul 2 ca incidenta si afecteaza in special femeile datorita particularitatilor anatomice ale pelvisului.
  • Herniile ombilicale-5-10% din totalul herniilor si sunt prezente la copiii mici si la femeile obeze.
  • Hernia liniei albe este mai des intalnita la barbati si reprezinta aproximativ 2% din totalul herniilor. Linia alba a abdomenului este o formatiune conjunctiva situata pe linia mediana a abdomenului rezultata din intersectia muschilor lati abdominali care se intinde de la terminatia sternului pana la simfiza pubiana.
  • Hernia epigastrica determinata de proliferarea tesutului adipos din jurul peritoneului printre fibrele muschiului drept abdominal la nivelul liniei albe.
  • Hernia Spiegel-Hernia subombilicala de la nivelul liniei semilunare Spiegel(linie orizontala situata la limita dintre abdomen si pelvis).
  • Hernia pelvina-apare in fosa obturatorie a osului coxal.De obicei apare la varstnici si la persoanele de sex feminin.



    In cele mai multe cazuri nu au cauze bine determinate si sunt puse pe baza efortului fizic.Printre alte cauze se mai pot numara malnutritia(la copii),antecedente de tuberculoza sau diabet zaharat,fibroza chistica,BPOC(prin tuse),constipatia cronica,ascita,tumori voluminoase,sarcina.
Simptomele variaza dar sunt percepute ca o jena in zona inghinala,femurala sau ombilicala,disconfort la aplecari sau efort la tuse,la complicatii-varsaturi si meteorism.
Tratamentul este exclusiv chirurgical cu desfiintarea sacului herniar si aducerea ansei inapoi in cavitatea abdominala,urmand refacerea peretelui.Preoperator cu o zi inainte de operatie se face o clisma evacuatorie si se administreaza sedative, iar inainte de operatie se goleste vezica urinara. Cea mai folosita tehnica se numeste tehnica Bassini:
  • incizia tegumentelor, pe o distanta de 10 cm, oblic in sus si in afara pornind de la spina pubiana.
  • se incizeaza pielea si tesutul celular subcutanat pana la teaca muschiului oblic abdominal,se realizeaza hemostaza,apoi se incizeaza aponevroza marelui oblic in sensul fibrelor
  • se deschide orificiul inghinal superficial,jos se zareste cordonul spermatic si sacul herniar.
  • disectia sacului herniar, sacul este deschis,se controleaza si se trateaza continutul, se ligatureaza la baza cu un fir si se rezeca.
  • reparatia peretelui din spatele funiculului spermatic se face cu cateva fire neresorbabile la distanta de 5 mm apoi se aseaza funiculul si se reface peretele muschiului oblic abdominal.
  • urmeaza sutura tegumentelor, toaleta locala si pansament steril.
  • Tehnica Rives foloseste o proteza de aproximativ 10 cm, unilateral, care este fixata la un ligament numit ligamentul Cooper si la fata profunda a muschilor abdominali.

Ingrijirile postoperatorii se refera la ridicarea scrotului, mobilizarea in pat din seara operatiei si ziua urmatoare, reluarea alimentatiei normale daca interventia nu a interesat intestinul.
Tratamentul este cu atat mai eficient cu cat pacientul se prezinta mai devreme la spital adica imediat dupa observarea simptomelor.
Atunci cand hernia nu se mai retrage cand pacientul sta in clinostatism(culcat) inseamna ca hernia devina strangulata si semnaleaza aparitia complicatiilor-interventie in regim de urgenta.
Vindecarea "de la sine" a herniilor nu este posibila decat la herniile din nastere ombilicale sau inghinale in niciun caz la cele dobandite.
Riscul de reaparitie este 1-3%.
Complicatiile constau in strangulare prin urmare la ocluzia intestinala si peritonite,prin perforarea intestinului.
Consultul de urgenta este necesar daca se manifesta greata,varsaturi,meteorism;continutul sacului herniar nu se reduce usor,sacul herniar este rosu,cianotic sau foarte palid.
La copii se consulta medicul daca hernia ombilicala este inca prezenta pana la varsta de maxim 5 ani.
Sfaturi pentru prevenire nu sunt multe printre cele mai importante va amintesc:evitarea eforturilor intense,mentinerea unei greutati normale si o alimentatie cat mai sanatoasa si bogata in fibre si multe multe lichide.